Dr. Serenella Şipoş: „Este posibil ca după această perioadă, să crească numărul femeilor cu afecţiuni mamare.”

Ȋn România, 10.000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de sân. Specialiştii se aşteaptă ca pandemia să ducă la înmulţirea numărului de cazuri, mai ales că femeile au evitat spitalele de teama infectării cu noul coronavirus şi au amânat controalele periodice. Dr. Serenella Şipoş vine cu recomandări şi sfaturi.

După aproape un an de la debutul pandemiei, teama de-a contracta virusul COVID-19 este cât se poate de prezentă şi multe femei continuă să amâne controalele de rutină la specialişti. În cazul cancerului de sân, medicii au sesizat o scădere a numărului de paciente care vin pentru controlul periodic, iar acest lucru poate avea consecinţe grave pe termen mediu şi lung, avertizează ei.

Medicul primar radiolog Serenella Şipoş, cu experienţă extinsă în senologie imagistică, dă asigurări că tumorile mamare diagnosticate la timp sunt curabile, dar asta presupune disciplină în autoexaminarea frecventă a sânului şi efectuarea controalelor periodice. Iată cum a resimţit doctorul Şipoş perioada dificilă a pandemiei şi ce recomandări are pentru femeile din România, mai ales că 85% dintre ele dezvoltă cancer mamar fără să aiba istoric familial de cancer la sân.

Cum a fost perioada martie-decembrie 2020 pentru femeile diagnosticate cu cancer la sân? Ce ne puteţi spune despre accesul lor la tratament?
De la declanşarea pandemiei actuale de COVID-19, au fost perioade de restricționare a accesului la procedurile necesare diagnosticării sau administrării de terapii oncologice, prin amânarea sau anularea intervențiilor chirurgicale, schimbarea schemelor de tratament sau chiar imposibilitatea de a administra corespunzător medicația. Astfel, unele paciente s-au prezentat mai târziu în clinică, cu simptomatologie agravată și unele în stadii avansate ale bolii.

În ceea ce priveşte tratamentul pentru femeile depistate cu cancer mamar - chimioterapia, intervențiile chirurgicale, radioterapia - acesta s-a făcut urmând reguli stricte de igienizare a spaţiilor, testare riguroasă a pacienţilor, a personalului medical care foloseşte echipamente de protecţie omologate şi respectă protocoalele şi recomandările, cu circuite dedicate pacienţilor pentru fluidizarea proceselor de consultaţi şi tratament.

Cu ce frecvenţă au venit femeile la controale de rutină de când a început pandemia? Aţi sesizat vreo scădere a numărului de paciente care se prezintă la controale de rutină?
În perioada martie-decembrie, multe dintre femei nu au mai ajuns în clinici pentru controlul periodic, pe de o parte din cauza anxietăţii de expunere la un risc de infectare cu COVID-19, pe de altă parte din cauza restricţiilor impuse pentru a stopa răspândirea virusului. O altă problemă au fost spitalele în care îşi făceau periodic investigaţiile imagistice la sân pentru că unele au fost amenajate special pentru pacienţii infectaţi cu virusul COVID-19.

Ce efecte vă aşteptaţi să aibă această amânare? Credeţi că vor fi mai multe cazuri de cancere depistate prea târziu?
Realizarea periodică a investigaţiilor imagistice mamare de rutină - ecografii, mamografii - ajută la depistarea precoce a cancerului de sân. Ȋn România, deoarece nu există un program de screening naţional, majoritatea femeilor pe care le diagnosticăm cu cancer la sân ajung la un medic specialist radiolog atunci când simt un nodul în sân, care de obicei „nu doare." Deoarece cancerul de sân nu dă simptome în stadii incipiente, foarte multe ajung la noi cu metastaze în ganglionii axilari, unele cu metastaze osoase, pulmonare sau chiar hepatice. Este posibil ca după această perioadă incertă pe care o traversam, să crească numărul femeilor cu diferite afecţiuni mamare, benigne sau maligne, care trebuie sa se adreseze medicului specialist în patologia sânului.

Care ar trebui să fie rutina unei femei în ceea ce priveşte depistarea timpurie a unei eventuale forme de cancer de sân?
Efectuarea lunară a autoexaminării sânilor identifică eventualele modificări la nivelul sânului, astfel încât să meargă cât mai curând la medicul specialist radiolog atunci când observă ceva neobișnuit.

Ecografia mamară este metoda de screening pentru detectarea și diagnosticul afecțiunilor sânului la femeile sub 40 ani, la femeile gravide și la cele care alăptează.

Între 20 și 30 de ani, se recomandă un control la sân efectuat de un medic radiolog cu competenţă în senologie din doi în doi ani, iar dupa 30 de ani, ecografie mamară anual.

După 40 de ani, se recomandă examen clinic anual al sânilor la medicul radiolog, precum și mamografie din doi în doi ani. La pacientele cu risc crescut de cancer mamar şi la cele cu sânii denși la mamografie, se completează cu ecografia mamară.

Dupa 50 de ani, se recomandă examen clinic anual al sânilor la un medic specialist radiolog-senolog, mamografie bilaterală anual în sânul adipos şi la doi ani în sânul dens.

Mamografia este singura metodă imagistică ce poate să evidențieze și să caracterizeze microcalcificările, care uneori pot fi singurul semn de cancer mamar.

Mamografia 3D, care este cea mai nouă și avansată metodă de examinare a sânilor, poate fi comparată cu o scanare computer tomografică a sânului, pe când o mamografie digitală 2D este o simplă radiografie a sânului. Această nouă metodă de investigare a sânului nu scade doar şansele de-a pune un diagnostic pozitiv sau negativ greșit, ci şi ajută la evitarea unor controale suplimentare cum ar fi biopsiile sau intervențiile chirurgicale inutile ori iradierea. De asemenea, pacienta evită stresul şi cheltuie mai puțini bani per total, chiar dacă mamografia 3D nu este decontată prin CAS pe biletele eliberate de medicul de familie.

La toate aceste metode imagistice se adaugă si RMN-ul mamar cu substanță de contrast, care se efectuează doar la indicaţia medicului senolog.

Care sunt primele semne care ar trebui să determine o femeie să meargă de urgenţă la medicul specialist?
Atunci când la autoexaminarea lunară a sânilor sau cu totul întâmplător observăm o modificare la sân, este necesar să ne prezentam la medicul specialist radiolog-senolog pentru a efectua investigaţia potrivită vârstei şi simptomatologiei prezentate. Aceste modificări pot fi:

  • modificarea dimensională asimetrică a unui sân;
  • modificarea culorii tegumentului sau consistenței unui sân sau a unei zone dintr-un sân;
  • retracția tegumentară sau inflamarea sânului;
  • apariția unui nodul mamar nou sau creşterea unui nodul mamar deja existent;
  • modificarea mamelonului (retracție, roșeată, eczemă);
  • apariția unei scurgeri mamelonare sangvinolente sau incolore, unilaterale sau bilateral;
  • apariția unei formațiuni nodulare în axilă.


Ce impact psihologic are un diagnostic de cancer la sân asupra pacientei?
Majoritatea pacientelor se panichează atunci când primesc diagnosticul de cancer, fără să conștientizeze faptul că această afecțiune nu este în toate cazurile una mortală, ci una care poate fi tratată și chiar vindecată, în funcție de stadiul în care a fost descoperită. Cancerul este, de fapt, o boală a organismului în care celulele se înmulțesc la nesfârșit, într-un mod necontrolat.

Psihologii recomandă ca pacienta să îşi concentreze energia nu pe cauză, care este multiplă, ci pe starea de spirit și pe dorința de a lupta împotriva acestei boli. Un rol foarte important în etapele de tratament şi în procesul de vindecare îl au susţinerea din partea unei echipe multidisciplinare formată din medici, psiholog, nutriţionist, consilier genetic şi, bineînţeles, susţinerea membrilor familiei.

Din experienţa dumneavoastră, cât de mari sunt şansele de vindecare în cazul depistării timpurii a cancerului de sân? Cât de importante sunt controalele de rutină?
Cancerul mamar este curabil dacă este diagnosticat la timp. De aceea, este foarte important ca orice femeie să cunoască semnele şi simptomele cancerului şi să-şi facă anual controlul de specialitate. Ecografia mamară bilaterală este cea mai facilă şi accesibilă investigaţie de control. Este o procedură nedureroasă şi prezintă avantajul că nu iradiază.

Controlul periodic, respectiv depistarea precoce, trebuie făcute prin mamografie dupa vârsta de 40 de ani. Unele ghiduri recomandă ca screeningul mamografic să se repete din doi în doi ani, dar examinarea trebuie adaptată la factorii de risc ai pacientei (de exemplu, dacă există un membru de familie cunoscut cu cancer mamar) și poate consta în mamografie și completare cu ecografie, iar uneori, RMN-ul mamar cu substanţă de contrast se poate recomanda în completarea acestor metode imagistice.

Necesitatea și indicația acestor examinări se stabilește împreună cu medicul radiolog, care este în măsură să recomande una sau mai multe examinări, în funcție de situație. Aceste examinari nu se exclud, ele fiind complementare. La femeile tinere, care au în familie cazuri de cancer mamar, screeningul trebuie început mai devreme. Sub 40 de ani nu se recomandă mamografie de rutină decât atunci când există o suspiciune înaltă de cancer mamar.

O parte dintre femei amână să meargă la controale din cauza temerii că mamografia este o procedură dureroasă. Este acest lucru un mit sau un adevăr?
Examinarea mamografică trebuie să întrunească anumite condiţii pentru o imagine clară, necesară unui diagnostic corect şi complet. Pe lângă un tehnician cu experienţă în poziţionarea pacientei, compresiunea sânului este necesară pentru a reduce artefactele şi a obţine imagini de calitate, cu reducerea consecutivă a dozei de iradiere. Pentru a evita disconfortul datorat compresiunii, examinarea se recomandă să fie făcută în zilele 5-12 ale ciclului menstrual. Pe lângă avantajele pentru diagnostic și iradierea redusă la minim, mamografia 3D aduce o tehnică de compresie a sânului care reduce discomfortul datorat compresiunii mamare.

Ce factori predispun o femeie la cancer de sân?
Sunt unele femei care au mai mulți factori de risc, fără să dezvolte boala, și altele care au cancer mamar, fără a avea vreun factor de risc. 85% din femeile care dezvoltă cancer mamar nu au istoric familial de cancer la sân. Înaintarea în vârstă și sexul feminin în sine reprezintă un factor de risc, deși această boală poate să afecteze și bărbații, însă într-un procent mult mai mic.Dintre factorii genetici cei mai frecvent incriminați sunt mutațiile la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2, ele fiind responsabile de majoritatea cancerelor mamare ereditare, care, de altfel, reprezintă doar 5-10% din cancerele mamare.

Istoricul familial de cancer mamar, prezența bolii la o rudă de grad I, dublează riscul de a dezvolta această boală, în timp ce prezența la două rude de gradul I, triplează riscul. Trebuie reținut că, la majoritatea pacientelor cu cancer mamar (aproximativ 80% din cazuri) nu există factori de risc incriminați. Istoricul personal de cancer mamar crește riscul de apariție a bolii în sânul contralateral sau în același sân. Acest lucru este valabil în mod special la pacientele tinere.

Menarha precoce (primul ciclu înainte de 12 ani), respectiv menopauza tardivă (după 55 de ani) sunt enumerate printre factorii de risc, explicația fiind expunerea mai lungă a organismului la estrogeni și progesteroni.

Utilizarea contraceptivelor pare să inducă o ușoară creștere în riscul apariției bolii. Femeile care nu au născut niciodată, sau au născut după vârsta de 30 de ani, se pare ca sunt mai expuse bolii. Unele studii au arătat că alăptatul are efect protector. La fel, exercițiul fizic scade riscul de apariție al bolii.

De asemenea, iradierea pe cutia toracică, în special la femei tinere, pentru alte neoplazii (limfom Hodgkin sau non-Hodgkin) crește riscul de a dezvolta boala.

Printre alți factori incriminați se numără: consumul de alcool, supraponderea și obezitatea, precum şi utilizarea suplimentelor hormonale la femeile postmenopauzale.

Ce costuri financiare implică un diagnostic de cancer la sân?
Mamografia poate fi efectuată gratuit prin bilet CAS şi, începând cu luna decembrie 2020, nu mai trebuie ca pacienta să găsească o clinică în judeţul de reşedinţă. De exemplu, cu bilet CAS Maramureş, ea poate veni la Cluj-Napoca să îşi facă mamografia gratuit prin CAS.

În funcţie de clinică, preţurile diferă astfel:

  • Mamografie 2D - între 150 şi 300 lei.
  • Mamografie 3D - între 400 şi 650 lei.
  • Mamografie cu contrast - între 700 şi 750 lei.
  • Ecografie mamară - între 150 şi 590 lei.
  • Elastografie - între 50 şi 150 lei.
  • Puncţie biopsie mamară ecoghidata (instrumentar, consumabile, manoperă) – între 500 şi 850 lei.
  • Examen histopatologic din proba de biopsie mamară ecoghidata – aproximativ 500 lei.
  • Inserare clipuri de marcaj tisular preoperator (pentru tumorile care îşi reduc volumul în timpul chimioterapiei) - între 750 şi 800 lei.
  • RMN mamar cu substanţă de contrast – aproximativ 800 lei.

De exemplu, pentru a diagnostica o leziune mamară cu caracter mamo-ecografic de malignitate, o pacientă poate ajunge să achite chiar şi 2000 lei: ecografie mamară bilaterală (300 lei) + sonoelastografie (100 lei) + mamografie (400 lei) + biopsie mamară cu EHP (1000 lei.)

Despre campania #10.000dePrietene, susținută de Aegon România
În luna octombrie, Aegon România a lansat campania #10.000dePrietene pentru a le reaminti femeilor din România despre importanța realizării controalelor de rutină pentru identificarea din timp a cancerului de sân. În campanie s-au implicat până acum numeroase femei cunoscute din România, dar și medici și supraviețuitoare ale acestei boli. Te invităm și pe tine să intri în această campanie. Astfel, dacă ai prietene care știi că uită câteodată să aibă grijă de ele, amintește-le cât de important este să meargă la controalele de rutină. Am pregătit pentru tine un ghid despre cancerul de sân, descarcă-l și trimite-l mai departe celor care crezi că au nevoie de un reminder pentru a fi mai atente la sănătatea lor. Fii și tu una dintre cele #10.000dePrietene.