Path:

Care este rolul basmelor în viața copiilor

iunie 11, 2019

Literatura românească populară este una dintre cele mai bogate și mai frumoase din lume, originile ei pierzându-se în vremurile istoriei și transmițându-se din generație în generație.

În vremurile de demult, basmele erau transmise pe cale orală la șezători, unde bunicii le povesteau nepoților, iar în zilele noastre le găsim în diverse cărți.

Fondul de aur al literaturii pentru copii l-au format cărțile populare în proză sau în versuri: basmele, povestirile, snoavele, doinele, proverbele, zicătorile, cântecele de leagăn etc. Creația populară a constituit în permanență o sursă de inspirație prin frumusețea și expresivitatea limbajului. Vasile Alecsandri spunea despre aceste creații că sunt "pietre scumpe în sânul poporului, de aceea ele trebuie căutate și ferite de noianul timpului și al uitării". Tocmai de aceea, este necesar să le prezentăm și să îi invităm pe copii să descopere și lumea basmelor și a poveștilor din folclor.

Găsiți în rândurile următoare câteva motive pentru a le citi copiilor:

  • Îi învață pe copii principii etice/morale și îi ajută să facă diferența între bine și rău

A-i ajuta pe copii să facă alegeri bune și înțelepte este una dintre cele mai mari provocări ca părinte. Personajele din basme și poveștile populare se confruntă cu a face alegeri importante în mod constant. Uneori fac alegeri bune, alteori nu. Frumusețea basmelor le prezintă copiilor aspectul prin care ei vor învăța că personajele culeg ceea ce au semănat – proverbul "După faptă și răsplată" ne vine acum în minte.
Basmele îi învață pe copii că binele învinge răul și că uneori acest lucru nu se aplică și în viața reală, însă lecția este simplă și importantă: fii bun, fii un erou și speră că lucrurile bune se vor întâmpla până la final.

  • Ajută la îmbunătățirea vocabularului și îi introduc pe copiii într-o relație cu un limbaj bogat din punct de vedere cultural

Basmele citite îi vor invita pe copii să își construiască un vocabular bogat pentru că le introduc copiilor cuvinte și termeni care nu mai sunt folosiți în mod obișnuit. Vor învăța astfel ce sunt acelea arhaisme, regionalisme și ulterior veți putea discuta cu ei și despre neologisme. Crai, paloș, buzdugan, spân, crăiasă, voievozi, străjeri sunt cuvinte din cultura și limbajul nostru românesc.

  • Cultivă imaginația copilului și alfabetizarea culturală

Imaginația unui copil este un lucru puternic și unic. Copii nu o folosesc doar atunci când se joacă. Imaginația reprezintă un factor-cheie în gândurile lor creative. Basmele și povestirile introduc copilului sensul existenței, îi arată obiectivele stabilite de oameni și familiarizează copiii cu diverse norme morale. Prin urmare, reprezentarea lumii reale, combinată cu diverse fenomene fantastice din basme, îi invită pe copii la multe reflecții și concepții.

Citindu-le basme din diverse țări, copiii vor descoperi de asemenea diferențe culturale și diverse modalități de a face lucruri. Poveștile din cultura japoneză, germană sau italiană au o altă abordare și vor descoperi cu siguranță un alt stil narativ și alte personaje pe care le vor îndrăgi chiar dacă nu vor fi Feți frumoși cu stea în frunte sau Ilene Cosânzene.

  • Le prezintă diverse emoții puternice într-un mediu sigur

Nu numai că basmele ne pregătesc copiii pentru societate și pentru a lua decizii morale, ci îi învață și cum să facă față conflictelor din propriul interior. În basm, copiii se vor regăsi adesea în personajul principal și, de cele mai multe ori, vor câștiga împotriva răului.

Nu toate basmele sunt înfricoșătoare. Unele dintre ele le prezintă emoții cum sunt frica, durerea, dar într-un mediu sigur și confortabil. Puteți alege să omiteți la vârste fragede pasajele considerate a fi îngrozitoare sau să le estompați. Scopul educativ al basmelor trebuie să se reducă la explicarea metaforelor prezente în basm, iar prezența părintelui lângă ei în momentul lecturii le va oferi liniște, siguranță și îi va ajuta să înțeleagă diferența dintre realitate și ficțiune.

  • Sunt captivante

Acțiunea basmelor plină de întâmplări neașteptate îi câștigă pe copii din prima clipă. Întâlnim aici o școală a înaltelor sentimente omenești. Copiii care ascultă basme trăiesc cu intensitate nu numai în momentele acțiunii, ci și sentimentele care îi animă pe eroii povestirii. Simpatia și compasiunea pentru cei care suferă, entuziasmul pentru îndrăzneala vitejilor, mulțumirea și bucuria pentru victoria lor, sunt doar câteva din sentimentele pe care le naște basmul în inima celor mici.
Basmele reprezintă un tezaur de înțelepciune și de fantezie. Setea de imagini a copiilor este mare. Dacă dorim să nu-i obosim pe copii, ci să protejăm capacitatea lor de asimilare, e nevoie să le dăm ocazia de a recepta imagini autentice ale fanteziei.

Copiii nu ar trebui privați de lectura basmelor, bineînțeles introduse în viața lor la o vârstă potrivită, atunci când ei deja au intrat în conștiență (în jurul vârstei de 5-6 ani). În afară de efectul moralizator, basmele îi poartă pe tărâmuri nebănuite, le dezvoltă imaginația, gândirea, pasiunea pentru literatură, îi ajută să-și depășească temerile și să-și rezolve conflictele.

*** Basmele românești au intrat în atenția scriitorilor relativ târziu, în epoca marilor clasici și a Junimii. Atunci foarte activi în culegerea basmelor și apoi în scrierea unor basme culte au fost scriitorii Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu („Basmul feciorului de împărat fără noroc la vânat" din eseul „Pseudokynegetikos"), Mihai Eminescu (autorul mai multor basme originale, între care și Făt Frumos din Tei, Cenușotca - o variantă a Cenușăresei), Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, și puțin după aceea și Petre Ispirescu. În perioada recentă, în România, scriitorul care a publicat basme culte este Petre Crăciun (Floarea înțelepciunii și Iarba puterii, în 2002 și Basme, Editura Zorio, 2013, Basme pentru familia mea, Ed. Zorio 2014)

Acest articol a fost realizat de Bianca Mereuță, director editorial al Casei editoriale Signatura, fondator al comunității "Ce le citim copiilor" și al Asociației "Versus" și de Persida Balint, coordonator programe educaționale destinate copiilor în Asociația "Versus".